Termeni medicali care incep cu litera S

Salazionul (chalazionul) – inflamatie cronica a glandelor sebacee Meibomius, care apare in urma obstructiei canaliculelor excretorii glandulare. Salazion se manifesta sub forma unei umflaturi (nodul) la nivelul pleoapei.

Sarcomul Kaposi – formatiune tumorala maligna, cu aspect de placarde angiomatoase, inchise la culoare; de asemenea, sarcomul Kaposi este insotit de aparitia unor noduli indurati, de culoare violacee, si a edemului difuz si dureros. Leziunea se localizeaza cu predilectie la nivelul pleoapei superioare, putand atinge dimensiuni chiar si de doi centimetri.

Sebumul – produsul de secretia al glandelor sebacee; aceasta secretie are o coloratie albicioasa si este semiconsistenta; sebumul este format dintr-un amestec de acizi grasi si resturi ale celulelor secretoare; pe langa functia de lubrifiere, sebumul are si un rol foarte important in protectia tegumentului – rol antifungic si rol antibactericid.

Sclera – membrana exterioara netransparenta a globului ocular, care trece in partea anterioara a globului ocular in cornee transparenta. 6 muschi oculomotori se fixează de scler. In ea se gasesc o cantitate mica terminatii nervoase si capilare. Sclerotica mai poarta denumirea de albul ochiului.

Sclerita – termen medical pentru inflamatia scleroticei. Cauzele inflamatiei sclerei sunt complet necunoscute. Posibil sa fie asociate unor afectiuni reumatice sau ale tesutului conjunctiv, in special in cazurile de sclerita profunda.

Sclerocorneea – opacifiere neinflamatorie si neevolutiva care intereseaza corneea periferica sau in totalitate. In general este bilaterala si are caracter ereditar. Poate asocia alte anomalii ca afachia, oligofrenia, malformatii scheletice.

Scotom – reprezentat de prezenta de umbre in campul vizual. Acesta apare in special in dezlipirile de retina, in patologia vasculara retiniana, in patologii ale cailor optice.

Secluzie pupilara – inchiderea orificiului pupilar prin aderentele marginilor pupilei la fata anterioara a cristalinului in urma unui proces inflamator.

Sindromul Adie – sindrom neurologic in care una sau ambele pupile sunt dilatate si slab reactive sau nereactive la lumina si la stimuli apropiati, acompaniata de tulburari de acomodare pupilara.

Sindromul Axenfeld – presupune asocierea anomaliei Axenfeld cu glaucomul si uneori cu asimetrie faciala, hipoplazie faciala, hipertelorism.

Sindromul Beauvieux (pseudoatrofia cenusie a papilei) – afectiune rara constand in intarzierea mielinizarii nervului optic care in mod normal se incheie cel tarziu imediat dupa nastere. Intereseaza preponderent nou-nascutii prematur care prezinta cecitate in ciuda aspectului normal al ochilor. Semnul caracteristic este aspectul cenusiu metalic al papilei.

Sindromul de retractie a pleoapelor – se caracterizeaza printr-o marire a fantei palpebrale si o pozitie retractata a pleoapelor deasupra limbului superior, respectiv sub nivelul limbului inferior.

Sindromul Marfan – boala autosomal dominanta care se manifesta prin sinteza unui colagen cu structura alterata. Anomaliile oculare constand in sclere albastre, megalocornee, sferofachie, cataracta congenitala, colobom irian asociaza si extremitati lungi, musculatura atrofiata, anomalii cardiovasculare (cele mai grave).

Sindromul morning glory – anomalie rara care asociaza un deficit al peretelui scleral, o papila largita, care prezinta o excavatie profunda sub forma de palnie, prezenta unui stafilom scleral peripapilar si a unui burelet proeminent pigmentat ce inconjoara papila.

Sindromul sclerelor albastre – apare in diferite sindroame produse de tulburari ale metabolismului tesutului conjunctiv si osos sau de aberatii cromozomiale avand ca manifestare clinica comuna printre altele si aspectul albastru al sclerelor. Coloratia albastra este data de vizibilitatea prin sclera translucida a uveei.

Sindromul Sjogren – boala autoimuna cu progresie lenta, caracterizata prin disfunctia glandelor lacrimale si salivare. Tratamentul consta in prevenirea complicatiilor si ameliorarea simptomelor.

Sortul conjunctival (epitarsul) – afectiune uni- sau bilaterala constand in existenta unei cute anormale a conjunctivei tarsale mai ales la nivelul pleoapei superioare aparuta probabil ca o consecinta a unor inflamatii intrauterine a conjunctivei.

Spasmul ocular sau spasmele palpebrale (ticuri sau blefarospasm) – miscare involuntara care se repeta la fiecare cateva secunde pentru un minut sau doua si afecteaza de obicei muschii ambilor ochi. Multe persoane au asemenea episoade in anumite momente din viata. Aceasta este forma minora de contractie, este nedureroasa si inofensiva si, de obicei, trece de la sine.

Specialist oftalmolog – medic specializat in diagnosticarea si tratamentul afectiunilor oculare. Acesta efectueaza examinarea oftalmologica, trateaza diversele afectiuni, prescrie medicatie si realizeaza interventii chirurgicale oftalmologice. Pot prescrie retete de ochelari sau de lentile de contact. Pentru determinarea dioptriilor (pentru ochelari sau lentile de contact) pot fi ajutati sau chiar inlocuiti de catre optometristi.

Stafilomul posterior din miopia forte (stafilomul Sarpa) – provoaca subtierea sclerei la nivelul polului posterior si in segmentul dintre ecuator si insertia muschilor drepti.

Strabismul (deviata ochilor) – afectiune caracterizata prin faptul ca axele globilor oculari nu sunt paralele intre ele; drept consecinta nu au capacitatea de a focaliza aceeasi imagine.

Subluxatia cristalinului – o deplasare partiala a cristalinului care mai pastreaza contactul cu loja sa; poate fi congenitala sau traumatica. Simptomatologia subiectiva este marcata de scaderea acuitatii vizuale pentru distanta.

Termeni medicali care incep cu litera E

Ectopia cililor – anomalie care consta in prezenta cililor la nivelul pleoapelor in alte locuri decat cel normal. Indepartarea lor se face prin excizie sau electroliza.

Ectopia cristalinului – consta in pozitia anormala a acestuia cu sau fara parasirea saculuicapsular. In functie de gradul de deplasare se manifesta clinic sub doua forme subluxatieatunci cand cristalinul nu paraseste sacul capsular si luxatia cand acesta paraseste lojacristaliniana. Chiar daca la nastere este doar putin deplasat cu varsta evolueaza spreluxatie. Se manifesta clinic prin scaderea vederii, astigmatism, diplopie si iridodonezis partial.

Ectropionul – rezultatul slabiciunii musculare. Se poate asocia unei conditii de fond cum ar fi dermatita alergica sau lupus eritematos. Pleoapa inferioara se intoarce spre exterior, uneori facand lacrimile sa curga peste marginea pleoapei inferioare in jos pe obraz in loc sa curga prin sistemul de drenaj lacrimal. Este exact opusul entopionului.

Eczema pleoapelor – afectiune relativ necunoscuta in ceea ce priveste bolile ce pot afecta ochii. Eczema este o afectiune cutanata care prezinta cateva caracteristici cum ar fi: leziuni eritemo-veziculare care sunt insotite de mancarime si focare de spongioza epidermica care corespund acestor leziuni.

Eczema atopica – apare de obicei din cauze genetice. Boala are o incidenta mai mare in randul copiilor si adolescentilor. De obicei, pacientii care sufera de eczema atopica se pot confrunta si cu alergii alimentare sau respiratorii.

Eczema de contact – apare de obicei cand pielea pleoapelor a fost expusa actiunii unor substante cum ar fi: medicamente, coloranti sintetici sau cosmetice din comert.

Eczema de etiologie complexa – poate fi seboreica, varicoasa, alimentara, de origine interna sau cea asociata cu anumite maladii genetice.

Embriotoxonul anterior (arcul juvenil) – reprezentat de prezenta in periferia corneei a unei formatiuni inelare opace asemanatoare gerontoxonului. Asociaza aniridei, sclere albastre, megalocornee.

Embriotoxonul posterior – consta intr-o ingrosare cu deplasarea centrala a marginii anterioare a inelului Schwalbe (jonctiunea intre reteaua trabeculara si membrana Descemet) devenind vizibila cu ochiul liber. Se transmite autosomal dominant si poate asocia alte anomalii ale polului anterior (filamente iriene, cornee plana, coloboame, etc.) sau sindroame sistemice.

Emetropie – vedere normală, proprietate a ochiului de a vedea normal.

Emfizemul conjunctival – traumatism al conjunctivei. Apare prin fracturarea peretelui nazal sau orbitar. Aerul din sinus se infiltreaza inconjunctiva care apare tumefiata, palida si transparenta iar la palpatie se simte crepitatia caracteristica.

Entropion – termen medical ce descrie o malpozitie a genelor (anexele pleoapelor) care se caracterizeaza prin existenta unei directii inverse de crestere. Mai precis, in loc sa fie directionate spre exterior (cum este normal) ele sunt orientate spre interior si se afla in permanenta in contact cu ochiul. Genele agreseaza si irita ochiul, ceea ce determina aparitia unor leziuni conjunctivale si corneene (cu cicatrizare ulterioara). Aceasta afectiune poate sa apara la toate grupele de varsta insa este mai frecventa la adulti. Apare si la nou nascuti ca defect congenital.

Epiblefaronul – defineste prezenta unui pliu cutanat orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei. Daca nu dispare cu varsta se practica excizia semilunara a excesului tegumentar.

Epicantus (cuta mongoloida) – consta in existenta bilaterala a cate unui pliu musculocutanat, cu directie verticala care acopera unghiul intern. Este o anomalie transmisa autosomal dominant destul de frecventa (2-5% din populatie). Apare datorita unui exces tegumentar sau insertiei aberante a unor fibre apartinand orbicularului.

Epifora – exces de lacrimare care indica o functionare anormala a aparatului lacrimal. O epifora rezulta din obstruarea canalului lacrimonazal sau dintr-un ectropion al pleoapei inferioare. Lacrimile nu sunt atunci evacuate pe caile lacrimare catre fosele nazale si curg pe obraji.

Episclera – membrana fibroasa a ochiului situata intre sclera si conjunctiva, care constituie suportul nutritiv al sclerei.

Episclerita – inflamatie a episclerei. O episclerita survine de cele mai multe ori la adultul tanar. Ea nu are, in general, o cauza specifica. Uneori ea este consecutiva unei conectivite sau este favorizata de un teren alergic. Episclerita se traduce printr-o inrosire a albului ochiului, insotita de o jena moderata, de o lacrimare intermitenta si de o usoara sensibilitate a ochiului la lumina. Ea este destul de putin dureroasa.

Epitarsul (sortul conjunctival) – afectiune uni- sau bilaterala constand in existenta unei cute anormale a conjunctivei tarsale mai ales la nivelul pleoapei superioare aparuta probabil ca o consecinta a unor inflamatii intrauterine a conjunctivei.

Erizipelul pleopoapei – dermatita acuta infectioasa, denumita si branca. Afecteaza pielea si tesutul celular subcutant, inclusiv la nivel palpebral; erizipelul este produs de infectiile cu streptococ de grup A (streptococul hemolitic), si mult mai rar de infectiile cu streptococ de grup C. Leziunile astfel rezultate se vor localiza mai ales la nivelul fetei si extremitatilor. Initial streptococul se localizeara la nivelul nazofaringelui; de aici, se poate raspandi catre teritoriile cutante unde exista leziuni sangerande chiar si de mici dimensiuni (zgarieturi, escoriatii, etc).

Euriblefaron – anomalie a deschiderii palpebrale; consta intr-o largire exagerata a deschiderii fantei palpebrale permitand vizualizarea fundului de sac conjunctival.

Exoftalmie (ochi umflati) (Boala Graves) – inflamarea structurilor din spatele ochilor (exoftalmie sau marirea ochilor); este adesea un simptom al unei afectiuni numita hipertiroidism (Boala Graves). Boala Graves este cauzata de o hiperproductie a hormonului tiroidian denumit tiroxina. In cazuri grave, boala Graves – prin marirea globilor oculari – poate conduce la vedere dubla.

Exotropie – strabism divergent. Defect al paralelismului axelor vizuale, caracterizat printr-o deviatie a axei unui ochi in raport cu celalalt si asociat cu o tulburare vizuala.

Euriblefaron – consta intr-o largire exagerata a deschiderii fantei palpebrale permitand vizualizarea fundului de sac conjunctival.