Pahimetrie si topografie corneeana

Keratoconus este o afectiune oculara neinflamatorie ce consta in deformarea in forma de con a corneei, urmata de o subtiere a acesteia. Corneea (stratul anterior al globului ocular) este transparenta, are o forma rotund-ovalara.

Topografia corneana este o investigatie moderna, noninvaziva si nedureroasa, pentru depistarea si urmarirea evolutiei keratoconusului, dar si a altor afectiuni corneene.

Topografia corneei este deosebit de importanta deoarece corneea are peste 70% din puterea de refracţie a ochiului.

Topografia corneana consta in realizarea unei harti computerizate realizata prin scanarea suprafetelor corneei (anterioara si posterioara). Deformarea corneei apare sub forma unor coduri de culoare, ca o harta geografica. Metoda este foarte precisa, diagnosticand si formele incipiente de keratoconus.

Procedura dureaza doar cateva secunde si este complet nedureroasa.

Pahimetria corneana reprezinta o investigatie prin care se masoara grosimea corneei, examen util în evaluarea pacientilor cu glaucom, in evaluarea preoperatorie pentru chirurgie refractiva LASER, precum si in diagnosticarea altor afecțiuni: keratoconusul, degenerescenta pellucida, ectazia corneana iatrogena.

Pahimetria corneana masoara grosimea corneei (valoare normala 550 microni), iar in keratoconus se produce o subtiere progresiva a corneei, ca urmare a unei anomalii a colagenului.

Pahimetria (grosimea corneei) este foarte importanta in evaluarea corecta a presiunii intraoculare!

Termeni medicali care incep cu litera P

Pahimetria corneana – o investigatie prin care se masoara grosimea corneei.

Papilomul – tumora benigna cel mai des intalnita la nivelul margilor libere palpebrale.

Paralizia Bell – afectiune determinata de paralizia brusca a uneia din partile fetei. Din cauza incapacitatii de a clipi, se poate dezvolta sindromul de ochi uscat.

Parinaud (Sindromul Parinaud) – tulburare oftalmologica ce se caracterizeaza printr-o paralizie a miscarilor verticale ale ochilor si printr-o paralizie de convergenta, provocand o vedere dubla de aproape.

Pemfigusul conjunctivei – boala cu caracter autoimun; practic este vorba despre prezenta locala a unor anticorpi indreptati impotriva antigenelor membranei bazale conjunctivale; acesti anticorpi pot ajunge chiar si in circulatia sistemica a organismului.

Pinguecula – pata galbena care se formeaza pe conjuctiva, ca urmare a expunerii la raditiile ultraviolete, praf, etc.

Pleoapa – val musculomembranos care acopera partial in sus si in jos fiecare dintre cei doi ochi, destinat sa-i protejeze.

Pol anterior – partea din fata a globului ocular (conjuctiva, sclera, corneea, irisul, cristalinul).

Prezbiopia – diminuarea puterii de acomodare a ochiului o data cu inaintarea in varsta, mai ales la distingerea obiectelor de aproape. Pe masura apropierii de varsta medie, cristalinul (lentila ochiului) se subtiaza si isi pierde din elasticitate.

Prezbitism – defect de vedere care apare de obicei la batranete, acesta comportandu-se in acelasi mod precum hipermetropia, acesta fiind cauzat de atrofierea elasticitatii cristalinului.

Protanomalia – deficienta in perceperea nuantelor de rosu.

Protanopia – dificultatea sau imposibilitatea de a recunoaste culoarea rosie.

Protruzia congenitala Von Ammon – sclera este subtiata si captusita doar de o foita retiniana aplazica. In timp poate evolua spre ruptura maculara si dezlipire de retina.

Pseudopolicoria – consta in aspectul perforat al irisului in mai multe puncte care da senzatia existentei mai multor pupile. Dar aceste gauri nu sunt pupile propriu-zise deoarece nu au sfincter si motilitate reflexa proprie. Sunt produse in urma vindecarii sechelare a unor procese inflamatorii intrauterine.

Pterigionul – ingrosare anormala, in relief a conjunctivei, localizata pe cornee.

Ptoza (pleoape cazute) – pot fi corectate cu succes prin intermediul interventiei chirurgicale numite blefaroplastie.

Punct lacrimal – denumire a deschiderilor orificiilor canaliculelor lacrimale care se afla dispuse la marginea interna a pleoapelor pe cate o mica papila (papila lacrimalis).

Punctum proxim – denumire pentru punctul cel mai apropiat ce poate fi vazut clar cu maximum de acomodare.

Punctum remotum – denumire pentru cel mai indepartat punct ce este vazut clar fara ca ochiul sa faca vreun efort de acomodare. Distanta dintre “punctum remotum” si “punctum proxim” masoara “amplitudinea acomodarii”.

Pupila – orificiu circular sau alungit, negru, de marime variabila in centrul irisului care regleaza cantitatea de lumina care intra in ochi.

Pupilometrie – masurare a diametrului pupilar cu pupilometrul. Exista mai multe tipuri de pupilometre: comparative, tangentiale, de proiectie, diferentiale, cu radiatii infrarosii.

Pupiloscopie – examinare si determinare a refractiei oculare prin studierea umbrei pupilare facute de un fascicol de lumina proiectat in pupila dilatata dupa paralizarea medicamentoasa a muschiului ciliar.