Tonometrie non-contact

Tonometria este un examen care are drept scop masurarea tensiunii oculare, adica a presiunii din interiorul ochiului. Tonometria oculara permite sa se puna in evidenta cresterile anormale ale tensiunii oculare (glaucom) susceptibile sa duca la scaderea vazului in absenta tratamentului.

Testarea se realizeaza in urma anestezierii globului ocular prin administrarea unor picaturi oftalmice anestezice. Tonometria poate imbraca forme diverse, insa principiul de baza este acelasi pentru toate si anume evaluarea deformarii suprafetei corneene in urma actiunii fortelor externe.

Tonometria nu este practicata in caz de conjunctivita sau de keratita, pentru a evita riscurile de infectie.

Forme de tonometrie

  • Tonometria realizata prin aplanatie
  • Tonometria realizata prin indentatie electronica
  • Tonometria realizata fara contact direct cu ochiul (tonometrie non-contact)
  • Tonometria realizata prin indentatie

Tonometria non-contact poarta si denumirea de pneumotonometrie si se realizeaza in absenta atingerii ochiului direct, ci prin intermediul unui jet de aer cu rol de aplatizare a corneei. Desi nu reprezinta cea mai recomandata metoda de masurare a presiunii intraoculare, aceasta tehnica este ideala pentru testarea copiilor si a persoanelor care au fost supuse unei operatii LASIK in trecut.

Tonometria fara intrare in contact cu suprafata globului ocular se poate efectua de catre medicul optometrist sau oftalmolog. Pacientilor li se cere sa priveasca spre inainte inspre lamfa cu fanta fara sa clipeasca. Pacientii vor simtii un jet de aer de mici dimensiuni orientat spre suprafata oculara si senzatia de racorire. Tonometrul va inregistra presiunea intraoculara care rezulta din schimbarea luminii reflectate la suprafata corneei in timpul in care este identata de catre jetul de aer. Testul se poate efectua de multiple ori pentru fiecare glob ocular.

Beneficii:

  • Elimina riscul de infectare prin actiune non-contact
  • Evita folosirea picaturilor anestezice
  • Timp scurt de masurare
  • Simplitate si confort pentru pacient

Testarile tonometrice pot fi efectuate la interval de cateva luni sau de cativa ani cu scopul detectarii precoce a prezentei glaucomului.

Scanarea si cuantificarea unghiului camerular

Calculul unghiului camerular ne poate indica daca pacientul are unghiul camerular inchis sau deschis. Unghiul camerular inchis poate determina cresterea presiunii intraoculare, iar netratarea acesteia poate determina orbirea in cateva zile.

Cu ajutorul aparatului OCT, de ultima generatie, se efectueaza o masurarea exacta a unghiului camerular pentru diferentierea dintre glaucomului cu unghi deschis si glaucomul cu unghi ingust.

Atacul de glaucom reprezinta cea mai importanta urgenta medico-chirurgicala in glaucom si este forma de manifestare cea mai frecventa in glaucomul cu unghi inchis.

Glaucomul, considerat o cauza frecventa a orbirii, cuprinde un grup de boli oculare in care apar leziuni ale nervului optic, cu alterarea funcţiei vizuale si pierderea ireversibila a campului vizual (vederea periferica).

Mecanismul principal este cresterea presiunii intraoculare peste valoarea tolerată individual de ochiul respectiv.

Folosind o clasificare legata de conduita clinica, putem imparţi glaucoamele in: glaucom cu unghi deschis si glaucom cu unghi inchis.

Atacul acut de glaucom este declansat de factori care determina inchiderea unghiului camerular (care este deja îngustat): midriaza medicamentoasa, antecedente de subatacuri de glaucom neglijate, neavând simptome zgomotoase, stationare in obscuritate, emotii puternice, medicamente cu acţiune parasimpatolitica.

Gonioscopia este o examinare prin care se evidentiaza unghiul camerular al ochiului si permite diagnosticarea glaucomului ca fiind cu unghi deschis, realizand astfel diagnosticul diferential cu alte tipuri de glaucoame (cu unghi inchis, glaucoame secundare). Gonioscopia este indicata si in cazul pacientilor cu hipertonie oculara si a suspectilor de glaucom. Aceasta investigatie se face la inceputul evaluarii clinice si se va repeta o data pe an sau ori de cate ori va fi nevoie pentru a surprinde modificari structurale ale unghiului camerular, modificari care pot apare in evolutia bolii.

Tomografia in coerenta optica (OCT) reprezinta o investigatie a ultimilor ani, realizand practic o sectiune “in vivo” a structurilor retiniene cu o inalta rezolutie a imaginilor obtinute. Realizeaza o analiza calitativa si cantitativa a stratului fibrelor nervoase si a nervului optic, aducand astfel informatii extreme de utile in special in diagnosticul precoce al glaucomului.

Tomografie pol anterior

Tomografia in coerenta optica (OCT) este deja parte consacrata a arsenalului modern de diagnostic in oftalmologie.

Tehnicile chirurgicale oftalmologice au evoluat foarte mult, ceea ce a dus la necesitatea de a examina mult mai amanuntit si mai dinamic si structurile anterioare ale ochiului (cornee, camera anterioara, cristalin, unghiul iridocornean).

La nivelul corneei se pot evidentia boli ce subtiaza corneea centrala sau paracentrala, periferica sau globala.

Un OCT poate examina segmentul anterior al ochiului prin corneea clara dar si prin una cicatriciala sau edematoasa. Este important sa se faca un OCT pentru a afla de ce corneea nu este clara postoperator, dupa ce s-a extras o cataracta sau dupa un transplant de cornee.

Subliniem importanta examinarii polului anterior al ochiului prin OCT, atunci cand medicul oftalmolog considera necesar. Este o tehnica performanta, neinvaziva si poate ajuta la salvarea ochiului în suferinta printr-un diagnostic de precizie.

Tomografie nerv optic

Tomografia in coerenta optica (OCT) este o metoda imagistica, non-invaziva, non-contact, de inalta rezolutie (sub 10 microni), utila in diagnosticarea si investigarea bolilor retinei si nervului optic.

Tomografia oculara sau in coerenta optica revoluţioneaza depistarea precoce si tratamentul afectiunilor oculare, cum ar fi gauri retiniene, membrane preretiniene, edem macular, retinopatie diabetica si afectarea nervului optic in glaucom.

Prin OCT se poate evalua starea de sanatate a nervului optic si urmari evolutia pacientilor cu glaucom. Scanarile OCT-ului pun in evidenta atat fibrele nervoase din retina cat si structura nervului optic.

Nervul optic este cel de-al doilea nerv cranian si conduce informatii senzoriale legate de simtul vizual. Este un nerv senzitiv care transmite semnalele luminoase de la ochi la creier, unde acestea se transforma in imagini (vedere); de aceea deteriorarea sau distrugerea nervului optic duc la slabirea vederii sau orbirea ireversibila.

Glaucomul este o afectiune oculara ce consta in cresterea presiunii intraoculare, urmata de afectarea nervului optic, a campului vizual si, in final, de scaderea ireversibila a vederii.

OCT-ul sesizeaza precoce o eventuala progresie a glaucomul sub tratament si necesitatea modificarii terapiei cu scopul de a stopa pierderea ireversibila de fibre nervoase la nivelul nervului optic.

OCT foloseste lumina monocromatica cu lungimea de unda 840 nm, apropiata de spectrul infrarosu, astfel ca disconfortul produs pacientilor este minim. Se scaneaza retina si se analizeaza lumina reflectata de vitros, straturile retinei si nervul optic.

Efectuarea tomografiei de nerv optic (OCT NO) reprezinta cel mai sensibil test in evaluarea gradului de afectare structurala a nervului optic.

Pahimetrie si topografie corneeana

Keratoconus este o afectiune oculara neinflamatorie ce consta in deformarea in forma de con a corneei, urmata de o subtiere a acesteia. Corneea (stratul anterior al globului ocular) este transparenta, are o forma rotund-ovalara.

Topografia corneana este o investigatie moderna, noninvaziva si nedureroasa, pentru depistarea si urmarirea evolutiei keratoconusului, dar si a altor afectiuni corneene.

Topografia corneei este deosebit de importanta deoarece corneea are peste 70% din puterea de refracţie a ochiului.

Topografia corneana consta in realizarea unei harti computerizate realizata prin scanarea suprafetelor corneei (anterioara si posterioara). Deformarea corneei apare sub forma unor coduri de culoare, ca o harta geografica. Metoda este foarte precisa, diagnosticand si formele incipiente de keratoconus.

Procedura dureaza doar cateva secunde si este complet nedureroasa.

Pahimetria corneana reprezinta o investigatie prin care se masoara grosimea corneei, examen util în evaluarea pacientilor cu glaucom, in evaluarea preoperatorie pentru chirurgie refractiva LASER, precum si in diagnosticarea altor afecțiuni: keratoconusul, degenerescenta pellucida, ectazia corneana iatrogena.

Pahimetria corneana masoara grosimea corneei (valoare normala 550 microni), iar in keratoconus se produce o subtiere progresiva a corneei, ca urmare a unei anomalii a colagenului.

Pahimetria (grosimea corneei) este foarte importanta in evaluarea corecta a presiunii intraoculare!

Tomografie macula

Macula – termen anatomic avand semnificatia de arie deosebita structural de restul suprafetei din care face parte. Macula lutea (pata galbena) este o depresiune ovalara in retina polului posterior al globului ocular, continand aproape exclusiv celulele cu conuri.

Tomografie in coerenta optica (OCT) este o tehnica de inalta rezolutie, capabila sa obtina o scanare obiectiva, cantitativa a papilei nervului optic, maculei (zona cea mai importanta a retinei, resposabila de vederea centrala) si regiunii din jurul papilei, folosind principiul interferometriei in coerenta joasa.

OCT in afectiuni maculare

OCT este util in diagnosticarea si urmarirea in timp a bolilor maculare:

    • Degenerescenta maculara legata de varsta;

OCT permite diagnosticarea unei afectiuni foarte frecvente, degenerescenta maculara legata de varsta si diferentiaza cele doua forme ale bolii: forma uscata cu evolutie lenta si forma umeda cu evolutie rapida, dar care beneficiaza de tratament daca este diagnosticata precoce.

    • Edemul macular de diverse etiologii (diabet zaharat, tromboză de venă sau de ram venos retinian etc.);

OCT permite diagosticarea edemului macular diabetic si urmarirea rezultatului tratamentului laser sau al injectiilor intravitreene aplicate in aceasta afectiune.

    • Corioretinita seroasa centrala;

Este o afecţiune ce apare în special la barbaţii tineri (30-50 ani) şi se manifestă prin modificări la nivelul vederii centrale (vedere deformată, înceţoşată etc.) din cauza acumulării de lichid subretinian la nivelul maculei.

Fund de ochi

Este parte posterioara a interiorului ochiu­lui (papila optica, retina si vasele sale) care se poate observa direct prin cornee si cristalin cu ajutorul unui aparat optic special.

Tomografia in coerenta optica (OCT) este o metoda imagistica, non-invaziva, non-contact, de inalta rezoluţie (sub 10 microni), utila in diagnosticarea si investigarea bolilor retinei si nervului optic.

Tomografia in coerenta optica a fundului de ochi presupunse si operatiuni efectuate la nivelul fundului de ochi.

Examenul fundului de ochi permite vizualizarea papilei optice, a retinei si a vaselor de sange din aceasta zona. El este indicat pentru a stabili diagnosticul afectiunilor retinei si pe cele ale coroidei (membrana lipita de retina).

Examenul fund de ochi se face cu oftalmoscopul sau cu ajutorul lentilelor speciale.

Nu doar afectiunile retinei pot fi diagnosticate astfel. Iata si alte boli depistate prin examenul fundului de ochi: Ateroscleroza, Hipertensiunea, diabetul, boli de sange, Cataracta , Degenerescenta maculara, Retinopatia diabetica.

OCT permite corelarea imaginii fundului de ochi cu aspectul bidimensional şi tridimensional al ultrastructurii retiniene.